Am multe lucruri pe care as vrea sa le spun, pe care as vrea sa le dezvalui, insa nu pot.
Nu.
Pur si simplu nu pot.
Pentru ca lumea e mica.
Pentru ca toti se cunosc(sau se vor cunoaste) intre ei la un moment dat.
Pentru ca sunt constransa.
Pentru ca, desi ma revolt, nu pot face nimic, iar nervii mi-i fac de pomana.
Pentru ca, orice as face, faptele raman fapte, vorbele raman vorbe iar trecutul- trecut.
Sunt pe lumea asta persoane pe care le admir si pe care le voi admira intotdeauna.Persoane pe care nu le voi uita niciodata tocmai datorita nobletii de care au dat dovada, datorita sensibilitatii si profunzimii de a cunoaste lucrurile si de a reflecta asupra lor.
La polul opus, exista si persoane pe care le detest, acestea din urma batandu-si joc de ceea ce se cheama ''omenie''; persoane care ''calca in picioare'' pe altii pentru a-si atinge scopul, si care se ascund in spatele ingamfarii si al prostiei pentru a-si gasi scuze umile.
Rasa umana...Ce specie interesanta...stateam deunazi si ma gandeam la trecutul si viitorul acestui sambure supus zadarniciei, dar care incearca sa se agate de sentimente si amintiri pentru a supravietui, pentru a nu fi suflat de vant...Dar cine ne mai stie erorile sau gandurile...? Nici noi nu le cunoastem sursa sau destinatia...
Ca ne tragem din maimuta sau nu, un lucru e insa cert: uneori, maimutele sunt mai civilizate ca noi, si am motivele mele sa spun asta.
Mi-e sila.
Atat pot spune.